Psalmii 90
- 1. (O rugaciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adapost, din neam in neam.
- 2. Inainte ca sa se fi nascut muntii si inainte ca sa se fi facut pamantul si lumea, din vesnicie in vesnicie, Tu esti Dumnezeu!
- 3. Tu intorci pe oameni in tarana si zici: "Intoarceti-va, fiii oamenilor!"
- 4. Caci inaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca o straja din noapte.
- 5. Ii maturi ca un vis: dimineata sunt ca iarba care incolteste iarasi:
- 6. infloreste dimineata si creste, iar seara este taiata si se usuca.
- 7. Noi suntem mistuiti de mania Ta si ingroziti de urgia Ta.
- 8. Tu pui inaintea Ta nelegiuirile noastre si scoti la lumina fetei Tale pacatele noastre cele ascunse.
- 9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
- 10. Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; si lucrul cu care se mandreste omul in timpul lor nu este decat truda si durere, caci trece iute, si noi zburam.
- 11. Dar cine ia seama la taria maniei Tale si la urgia Ta, asa cum se cuvine sa se teama de Tine?
- 12. Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta!
- 13. Intoarce-Te, Doamne! Pana cand zabovesti? Ai mila de robii Tai!
- 14. Satura-ne in fiecare dimineata de bunatatea Ta, si toata viata noastra ne vom bucura si ne vom inveseli.
- 15. Inveseleste-ne tot atatea zile cate ne-ai smerit, tot atatia ani cat am vazut nenorocirea!
- 16. Sa se arate robilor Tai lucrarea Ta, si slava Ta, fiilor lor!
- 17. Fie peste noi bunavointa Domnului Dumnezeului nostru! Si intareste lucrarea mainilor noastre, da, intareste lucrarea mainilor noastre!